Se desfăşoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiştilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porţiune de încă 80 m, cu galerii şi săli. Diferenţă de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peştera are o desfăşurare mixtă, prezentând atât galerii cât şi săli.
Gura peşterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găseşte la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peşteră se află Mănăstirea Ialomiţei, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Româneşti, Mihnea cel Rău. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum.
Prima sală a peşterii poartă numele de Mihnea Vodă, având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lăţimea de 15 m şi înălţimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peşterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă şi se varsă mult mai jos, în Ialomiţa. Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 m şi lăţimea între 1-8 m, în timp ce înălţimea variază între 1,5-2 m. Sălile Decebal(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) şi Sf. Maria sunt legate între ele, şi au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m şi înălţime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari şi umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peşteră o reprezintă Sala Urşilor. Aceasta este lipsită de apă şi are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte şi chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafaţă, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urşilor cavernelor.
După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala la Răspântie şi sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peştera: Sala Urşilor sau Sala Mare având 72 m lungime, 35 m lăţime şi 25 m înălţime. Alte săli: Sala Hades. Din Sala Urşilor se deschide o galerie de 2 m înălţime denumită Fundul Peşterii, care, mai de mult, conţinea numeroşi stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peşterii. Peştera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt aşezate în aşa fel încât dau impresia unui altar de biserică. |